Pentru a adăuga comentarii vă rugăm să vă autentificați.
Într-o dimineață răcoroasă, în inima unei grădini, aproape de colina Golgota, în Ierusalim, un ștergar mic și alb, pe nume Albică, se trezi cu o senzație ciudată. Nu era un ștergar obișnuit. Fusese țesut din cel mai fin in, adus tocmai din Egipt, și purtase un rol special în cea mai tristă și, totuși, cea mai glorioasă zi din istorie.
Albică își aminti cum fusese așezat cu grijă pe capul lui Isus, Cel care fusese răstignit pe cruce. Simțise lacrimile amare ale celor care Îl iubeau și auzise șoaptele lor pline de durere. Apoi, totul devenise întuneric și liniște.
Dar, deodată, ceva s-a schimbat. Mormântul nu mai era acoperit de întuneric, ci era umplut de o lumină blândă și caldă. Tăcerea a fost înlocuită de o pace adâncă, cum Albică nu mai simțise niciodată. S-a trezit așezat ordonat, împăturit frumos, separat de fâșiile de in în care fusese înfășurat trupul lui Isus.
— Ce s-a întâmplat? se întrebă Albică. Unde este Isus?
În acel moment, doi ucenici, Petru și Ioan, intrară în mormânt. Ochii lor se măriră de uimire când văzură ștergarul așezat deoparte.
— Uite, ștergarul! exclamă Ioan, arătând spre Albică. Nu este aruncat la întâmplare, ci împăturit frumos!
Petru își frecă barba, gânditor.
— Parcă ar fi un semn... Un semn că Isus se va întoarce!
Albică tresări. Un semn? Da, el știa tradiția!
În casele evreiești, slujitorii așteptau la ușă în timp ce stăpânul casei lua masa. Ei nu îndrăzneau să intre până când stăpânul nu termina de mâncat. Dacă ștergarul era lăsat mototolit pe masă, însemna că masa s-a terminat și slujitorii puteau veni să strângă.
Dar dacă stăpânul își împăturea ștergarul și îl punea frumos deoparte, era un mesaj clar: "Mă voi întoarce!"
Albică simți o bucurie imensă. Acum înțelegea! Isus a înviat! Și ștergarul împăturit era un mesaj pentru cei care știau tradiția.
Cei care citesc Scripturile și cred în Învierea Lui vor înțelege semnul. Albică nu avea nevoie să fie purtat din loc în loc ca dovadă. Cuvântul lui Dumnezeu era dovada!
Cei care L-au iubit pe Isus și Îl așteptau știau că El Se va întoarce. Nu se știa ziua sau ora, dar promisiunea era sigură: Stăpânul se va întoarce!
Și atunci, va fi o mare sărbătoare, o bucurie fără sfârșit, pentru toți cei care L-au iubit și L-au așteptat.
Ți-am spus povestea lui Albică, un ștergar mic, dar cu o veste atât de mare – vestea Învierii și a revenirii lui Isus!
Dar tu? Care este povestea ta?
Te pregătești să-L întâmpini pe Stăpânul tău? Răspândești în jurul tău mireasma Cerului prin faptele și cuvintele tale?
Ștergarul împăturit a fost un semn pentru cei care știau să-l înțeleagă. Astăzi, tu poți fi un semn al speranței pentru cei din jur.
Fii precum ștergarul – o veste bună!
Isus a înviat și Se va întoarce!
Albică își aminti cum fusese așezat cu grijă pe capul lui Isus, Cel care fusese răstignit pe cruce. Simțise lacrimile amare ale celor care Îl iubeau și auzise șoaptele lor pline de durere. Apoi, totul devenise întuneric și liniște.
Dar, deodată, ceva s-a schimbat. Mormântul nu mai era acoperit de întuneric, ci era umplut de o lumină blândă și caldă. Tăcerea a fost înlocuită de o pace adâncă, cum Albică nu mai simțise niciodată. S-a trezit așezat ordonat, împăturit frumos, separat de fâșiile de in în care fusese înfășurat trupul lui Isus.
— Ce s-a întâmplat? se întrebă Albică. Unde este Isus?
În acel moment, doi ucenici, Petru și Ioan, intrară în mormânt. Ochii lor se măriră de uimire când văzură ștergarul așezat deoparte.
— Uite, ștergarul! exclamă Ioan, arătând spre Albică. Nu este aruncat la întâmplare, ci împăturit frumos!
Petru își frecă barba, gânditor.
— Parcă ar fi un semn... Un semn că Isus se va întoarce!
Albică tresări. Un semn? Da, el știa tradiția!
În casele evreiești, slujitorii așteptau la ușă în timp ce stăpânul casei lua masa. Ei nu îndrăzneau să intre până când stăpânul nu termina de mâncat. Dacă ștergarul era lăsat mototolit pe masă, însemna că masa s-a terminat și slujitorii puteau veni să strângă.
Dar dacă stăpânul își împăturea ștergarul și îl punea frumos deoparte, era un mesaj clar: "Mă voi întoarce!"
Albică simți o bucurie imensă. Acum înțelegea! Isus a înviat! Și ștergarul împăturit era un mesaj pentru cei care știau tradiția.
Cei care citesc Scripturile și cred în Învierea Lui vor înțelege semnul. Albică nu avea nevoie să fie purtat din loc în loc ca dovadă. Cuvântul lui Dumnezeu era dovada!
Cei care L-au iubit pe Isus și Îl așteptau știau că El Se va întoarce. Nu se știa ziua sau ora, dar promisiunea era sigură: Stăpânul se va întoarce!
Și atunci, va fi o mare sărbătoare, o bucurie fără sfârșit, pentru toți cei care L-au iubit și L-au așteptat.
Ți-am spus povestea lui Albică, un ștergar mic, dar cu o veste atât de mare – vestea Învierii și a revenirii lui Isus!
Dar tu? Care este povestea ta?
Te pregătești să-L întâmpini pe Stăpânul tău? Răspândești în jurul tău mireasma Cerului prin faptele și cuvintele tale?
Ștergarul împăturit a fost un semn pentru cei care știau să-l înțeleagă. Astăzi, tu poți fi un semn al speranței pentru cei din jur.
Fii precum ștergarul – o veste bună!
Isus a înviat și Se va întoarce!