- Îngroparea lui Iacov
- Geneza 50:1 Iosif s-a aruncat pe faţa tatălui său, l-a plâns şi l-a sărutat.
- Geneza 50:2 A poruncit doctorilor care erau în slujba lui să îmbălsămeze pe tatăl său, şi doctorii au îmbălsămat pe Israel.
- Geneza 50:3 Patruzeci de zile au trecut astfel şi au fost întrebuinţate cu îmbălsămarea lui. Şi egiptenii l-au plâns şaptezeci de zile.
- Geneza 50:4 După ce au trecut zilele de jale, Iosif a vorbit oamenilor din casa lui Faraon şi le-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea voastră, spuneţi, vă rog, lui Faraon ce vă spun eu.
- Geneza 50:5 ‘Tatăl meu m-a pus să jur, zicând: «Iată, în curând eu am să mor! Să mă îngropi în mormântul pe care mi l-am săpat în ţara Canaan.» Aş vrea dar să mă sui acolo, ca să îngrop pe tatăl meu, şi după aceea mă voi întoarce.’”
- Geneza 50:6 Faraon a răspuns: „Suie-te şi îngroapă pe tatăl tău, după jurământul pe care te-a pus să-l faci.”
- Geneza 50:7 Iosif s-a suit ca să îngroape pe tatăl său. Împreună cu el s-au suit toţi slujitorii lui Faraon, bătrânii casei lui, toţi bătrânii ţării Egiptului,
- Geneza 50:8 toată casa lui Iosif, fraţii săi şi casa tatălui său; n-au lăsat în ţinutul Gosen decât pruncii, oile şi boii.
- Geneza 50:9 Împreună cu Iosif mai erau care şi călăreţi, aşa că alaiul era foarte mare.
- Geneza 50:10 Când au ajuns la aria lui Atad, care este dincolo de Iordan, au făcut plângere mare şi jalnică, şi Iosif a ţinut în cinstea tatălui său un bocet de şapte zile.
- Geneza 50:11 Locuitorii ţării, canaaniţii, au fost martori la bocetul acesta din aria lui Atad şi au zis: „Iată un mare bocet printre egipteni!” De aceea s-a dat acestei arii numele Abel-Miţraim (Jalea egiptenilor); ea este dincolo de Iordan.
- Geneza 50:12 Astfel au împlinit fiii lui Iacov poruncile tatălui lor.
- Geneza 50:13 L-au dus în ţara Canaan şi l-au îngropat în peştera din ogorul Macpela, pe care-l cumpărase Avraam de la hetitul Efron ca moşie de înmormântare şi care este faţă în faţă cu Mamre.
- Geneza 50:14 Iosif, după ce a îngropat pe tatăl său, s-a întors în Egipt împreună cu fraţii săi şi cu toţi cei ce se suiseră cu el ca să îngroape pe tatăl său.
- Bunătatea lui Iosif
- Geneza 50:15 Când au văzut fraţii lui Iosif că tatăl lor a murit, au zis: „Dacă va prinde Iosif ură pe noi şi ne va întoarce tot răul pe care i l-am făcut?”
- Geneza 50:16 Şi au trimis să spună lui Iosif: „Tatăl tău a dat porunca aceasta înainte de moarte:
- Geneza 50:17 ‘Aşa să vorbiţi lui Iosif: «O, iartă nelegiuirea fraţilor tăi şi păcatul lor, căci ţi-au făcut rău!»’ Iartă acum păcatul robilor Dumnezeului tatălui tău!” Iosif a plâns când a auzit cuvintele acestea.
- Geneza 50:18 Fraţii lui au venit şi s-au aruncat ei înşişi cu faţa la pământ înaintea lui şi i-au zis: „Suntem robii tăi.”
- Geneza 50:19 Iosif le-a zis: „Fiţi fără teamă, căci sunt eu oare în locul lui Dumnezeu?
- Geneza 50:20 Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, şi anume să scape viaţa unui popor în mare număr.
- Geneza 50:21 Fiţi dar fără teamă, căci eu vă voi hrăni pe voi şi pe copiii voştri.” Şi i-a mângâiat şi le-a îmbărbătat inimile.
- Moartea lui Iosif
- Geneza 50:22 Iosif a locuit în Egipt, el şi casa tatălui său, şi a trăit o sută zece ani.
- Geneza 50:23 Iosif a văzut pe fiii lui Efraim până la al treilea neam; şi fiii lui Machir, fiul lui Manase, s-au născut pe genunchii lui.
- Geneza 50:24 Iosif a zis fraţilor săi: „Eu am să mor! Dar Dumnezeu vă va cerceta şi vă va face să vă suiţi din ţara aceasta în ţara pe care a jurat că o va da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.”
- Geneza 50:25 Iosif a pus pe fiii lui Israel să jure, zicând: „Când vă va cerceta Dumnezeu, să luaţi şi oasele mele de aici.”
- Geneza 50:26 Iosif a murit în vârstă de o sută zece ani. L-au îmbălsămat şi l-au pus într-un sicriu în Egipt.
Eu am sa mor
Referințe
Pentru a descărca resursa bifați căsuța și apăsați "Trimite"
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Descărcări: 203
- Ascultări: 784
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,