- Eclesiastul 9:13 Am mai văzut următoarea înţelepciune sub soare şi mi s-a părut mare.
- Eclesiastul 9:14 Era o mică cetate, cu puţini oameni în ea şi a venit asupra ei un împărat puternic, a împresurat-o şi a ridicat mari întărituri împotriva ei.
- Eclesiastul 9:15 În ea se afla un om sărac, dar înţelept, care a scăpat cetatea cu înţelepciunea lui. Şi nimeni nu se gândise la omul acela sărac.
- Eclesiastul 9:16 Atunci am zis: „Mai bună este înţelepciunea decât tăria!” Totuşi, înţelepciunea săracului este dispreţuită şi nimeni nu-l ascultă.
- Eclesiastul 9:17 Cuvintele înţelepţilor, ascultate în linişte, sunt mai de preţ decât strigătele unuia care stăpâneşte între nebuni.
- Eclesiastul 9:18 Înţelepciunea este mai de preţ decât sculele de război, dar un singur păcătos nimiceşte mult bine.
- Eclesiastul 10:1 Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruieşte înţelepciunea şi slava.
- Eclesiastul 10:2 Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului, la stânga lui.
- Eclesiastul 10:3 Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea şi spune tuturor că este un nebun!
- Eclesiastul 10:4 Când izbucneşte împotriva ta mânia celui ce stăpâneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sângele rece te păzeşte de mari păcate.
- Eclesiastul 10:5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca o greşeală care vine de la cel ce cârmuieşte:
- Eclesiastul 10:6 nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.
- Eclesiastul 10:7 Am văzut robi călări şi voievozi mergând pe jos, ca nişte robi.
- Eclesiastul 10:8 Cine sapă groapa altuia cade el în ea şi cine surpă un zid va fi muşcat de un şarpe.
- Eclesiastul 10:9 Cine sfărâmă pietre este rănit de ele şi cine despică lemne este în primejdie.
- Eclesiastul 10:10 Când se toceşte fierul şi rămâne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbândă ajungi prin înţelepciune.
- Eclesiastul 10:11 Când muşcă şarpele fiindcă n-a fost vrăjit, vrăjitorul n-are niciun câştig din meşteşugul lui.
- Eclesiastul 10:12 Cuvintele unui înţelept sunt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
- Eclesiastul 10:13 Cel dintâi cuvânt care-i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.
- Eclesiastul 10:14 Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcar că omul nu ştie ce se va întâmpla. Şi cine-i va spune ce va fi după el?
- Eclesiastul 10:15 Truda nebunului oboseşte pe cel ce nu cunoaşte drumul spre cetate.
- Eclesiastul 10:16 Vai de tine, ţară al cărei împărat este un copil şi ai cărei voievozi benchetuiesc de dimineaţă!
- Eclesiastul 10:17 Ferice de tine, ţară al cărei împărat este de neam mare şi ai cărei voievozi mănâncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!
- Eclesiastul 10:18 Când mâinile sunt leneşe, se lasă grinda, şi când se lenevesc mâinile, plouă în casă.
- Eclesiastul 10:19 Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.
- Eclesiastul 10:20 Nu blestema pe împărat nici chiar în gând şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci, căci s-ar putea întâmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.