- EPISTOLA SOBORNICEASCĂ A LUI IACOV
- Iacov 1:1 Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminţii care sunt împrăştiate: Sănătate!
- Iacov 1:2 Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări,
- Iacov 1:3 ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.
- Iacov 1:4 Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, pentru ca să fiţi desăvârşiţi, întregi şi să nu duceţi lipsă de nimic.
- Iacov 1:5 Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.
- Iacov 1:6 Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc, pentru că cine se îndoieşte seamănă cu valul mării, tulburat şi împins de vânt încoace şi încolo.
- Iacov 1:7 Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul,
- Iacov 1:8 căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile sale.
- Iacov 1:9 Fratele dintr-o stare de jos să se laude cu înălţarea lui.
- Iacov 1:10 Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui, căci va trece ca floarea ierbii.
- Iacov 1:11 Răsare soarele cu căldura lui arzătoare şi usucă iarba: floarea ei cade jos, şi frumuseţea înfăţişării ei piere – aşa se va veşteji bogatul în umbletele lui.
- Iacov 1:12 Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.
- Iacov 1:13 Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu.” Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău şi El Însuşi nu ispiteşte pe nimeni.
- Iacov 1:14 Ci fiecare este ispitit când este atras de pofta lui însuşi şi momit.
- Iacov 1:15 Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată făptuit, aduce moartea.
- Iacov 1:16 Nu vă înşelaţi, preaiubiţii mei fraţi:
- Iacov 1:17 orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.