- Învierea lui Lazăr
- Ioan 11:1 Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav.
- Ioan 11:2 Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir şi I-a şters picioarele cu părul ei şi Lazăr cel bolnav era fratele ei.
- Ioan 11:3 Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că acela pe care-l iubeşti este bolnav.”
- Ioan 11:4 Dar Isus, când a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.”
- Ioan 11:5 Şi Isus iubea pe Marta şi pe sora ei şi pe Lazăr.
- Ioan 11:6 Deci, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era
- Ioan 11:7 şi în urmă a zis ucenicilor: „Haidem să ne întoarcem în Iudeea.”
- Ioan 11:8 „Învăţătorule”, I-au zis ucenicii, „acum, de curând, căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, şi Te întorci în Iudeea?”
- Ioan 11:9 Isus a răspuns: „Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se poticneşte, pentru că vede lumina lumii acesteia,
- Ioan 11:10 dar, dacă umblă noaptea, se poticneşte, pentru că n-are lumina în el.”
- Ioan 11:11 După aceste vorbe, le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarme , dar Mă duc să-l trezesc din somn.”
- Ioan 11:12 Ucenicii I-au zis: „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.”
- Ioan 11:13 Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn.
- Ioan 11:14 Atunci, Isus le-a spus pe faţă: „Lazăr a murit.
- Ioan 11:15 Şi mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el.”
- Ioan 11:16 Atunci, Toma, zis Geamăn, a zis celorlalţi ucenici: „Haidem să mergem şi noi să murim cu El!”
- Ioan 11:17 Când a venit, Isus a aflat că Lazăr era de patru zile în mormânt.
- Ioan 11:18 Şi, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,
- Ioan 11:19 mulţi din iudei veniseră la Marta şi Maria ca să le mângâie pentru moartea fratelui lor.
- Ioan 11:20 Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieşit înainte, iar Maria şedea în casă.
- Ioan 11:21 Marta a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!
- Ioan 11:22 Dar şi acum, ştiu că orice vei cere de la Dumnezeu, Îţi va da Dumnezeu.”
- Ioan 11:23 Isus i-a zis: „Fratele tău va învia.”
- Ioan 11:24 „Ştiu”, I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
- Ioan 11:25 Isus i-a zis: „Eu sunt Învierea şi Viaţa . Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.
- Ioan 11:26 Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?”
- Ioan 11:27 „Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.”
- Ioan 11:28 După ce a spus aceste vorbe, s-a dus şi a chemat în taină pe soră-sa, Maria, şi i-a zis: „A venit Învăţătorul şi te cheamă.”
- Ioan 11:29 Maria, cum a auzit, s-a sculat iute şi s-a dus la El.
- Ioan 11:30 Căci Isus nu intrase încă în sat, ci era tot în locul unde Îl întâmpinase Marta.
- Ioan 11:31 Iudeii care erau cu Maria în casă şi o mângâiau, când au văzut-o sculându-se iute şi ieşind afară, au mers după ea, căci ziceau: „Se duce la mormânt, ca să plângă acolo.”
- Ioan 11:32 Maria, când a ajuns unde era Isus şi L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui şi I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.”
- Ioan 11:33 Isus, când a văzut-o plângând, pe ea şi pe iudeii care veniseră cu ea, S-a înfiorat în duhul Lui şi S-a tulburat.
- Ioan 11:34 Şi a zis: „Unde l-aţi pus?” „Doamne”, I-au răspuns ei, „vino şi vezi.”
- Ioan 11:35 Isus plângea.
- Ioan 11:36 Atunci, iudeii au zis: „Iată cât îl iubea de mult!”
- Ioan 11:37 Şi unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?”
- Ioan 11:38 Isus S-a înfiorat din nou în Sine şi S-a dus la mormânt. Mormântul era o peşteră, la intrarea căreia era aşezată o piatră.
- Ioan 11:39 „Daţi piatra la o parte”, a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.”
- Ioan 11:40 Isus i-a zis: „Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?”
- Ioan 11:41 Au luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Şi Isus a ridicat ochii în sus şi a zis: „Tată, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat.
- Ioan 11:42 Ştiam că totdeauna Mă asculţi, dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.”
- Ioan 11:43 După ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazăre, vino afară!”
- Ioan 11:44 Şi mortul a ieşit cu mâinile şi picioarele legate cu fâşii de pânză şi cu faţa înfăşurată cu un ştergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă.”
- Ioan 11:45 Mulţi din iudeii care veniseră la Maria, când au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.
- Ioan 11:46 Dar unii din ei s-au dus la farisei şi le-au spus ce făcuse Isus.
- Sinedriul hotărăşte să-L omoare
- Ioan 11:47 Atunci, preoţii cei mai de seamă şi fariseii au adunat soborul şi au zis: „Ce vom face? Omul acesta face multe minuni.
- Ioan 11:48 Dacă-L lăsăm aşa, toţi vor crede în El şi vor veni romanii şi ne vor nimici şi locul nostru, şi neamul.”
- Ioan 11:49 Unul din ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: „Voi nu ştiţi nimic;
- Ioan 11:50 oare nu vă gândiţi că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod şi să nu piară tot neamul?”
- Ioan 11:51 Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el, ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a prorocit că Isus avea să moară pentru neam.
- Ioan 11:52 Şi nu numai pentru neamul acela, ci şi ca să adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi.
- Ioan 11:53 Din ziua aceea, au hotărât să-L omoare.
- Ioan 11:54 De aceea Isus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo în ţinutul de lângă pustie, într-o cetate numită Efraim, şi a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi.
- Isus aşteptat în Ierusalim
- Ioan 11:55 Paştele iudeilor erau aproape. Şi mulţi oameni din ţinutul acela s-au suit la Ierusalim, înainte de Paşte, ca să se curăţească.
- Ioan 11:56 Ei căutau pe Isus şi vorbeau unii cu alţii în Templu: „Ce credeţi? N-are să vină la praznic?”
- Ioan 11:57 Iar preoţii cei mai de seamă şi fariseii porunciseră ca, dacă va şti cineva unde este, să le dea de ştire ca să-L prindă.