- Răspunsul lui Iov
- Iov 12:1 Iov a luat cuvântul şi a zis:
- Iov 12:2 „S-ar putea zice, în adevăr, că neamul omenesc sunteţi voi şi că odată cu voi va muri şi înţelepciunea!
- Iov 12:3 Am şi eu minte ca voi, nu sunt mai prejos decât voi. Şi cine nu ştie lucrurile pe care le spuneţi voi?
- Iov 12:4 Eu sunt de batjocura prietenilor mei când cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură!
- Iov 12:5 ‘Dispreţ în nenorocire!’ – iată zicerea celor fericiţi: dă brânci cui alunecă cu piciorul!
- Iov 12:6 Jefuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mânie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn.
- Iov 12:7 Întreabă dobitoacele, şi te vor învăţa; păsările cerului, şi îţi vor spune;
- Iov 12:8 vorbeşte pământului, şi te va învăţa; şi peştii mării îţi vor povesti.
- Iov 12:9 Cine nu vede în toate acestea dovada că mâna Domnului a făcut asemenea lucruri?
- Iov 12:10 El ţine în mână sufletul a tot ce trăieşte, suflarea oricărui trup omenesc.
- Iov 12:11 Nu deosebeşte urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mâncărurile?
- Iov 12:12 La bătrâni se găseşte înţelepciunea şi într-o viaţă lungă e priceperea.
- Iov 12:13 La Dumnezeu este înţelepciunea şi puterea; sfatul şi priceperea ale Lui sunt.
- Iov 12:14 Ce dărâmă El nu va fi zidit din nou; pe cine-l închide El, nimeni nu-l va scăpa.
- Iov 12:15 El opreşte apele, şi totul se usucă; El le dă drumul, şi pustiesc pământul.
- Iov 12:16 El are puterea şi înţelepciunea; El stăpâneşte pe cel ce se rătăceşte sau rătăceşte pe alţii.
- Iov 12:17 El ia robi pe sfetnici şi tulbură mintea judecătorilor.
- Iov 12:18 El dezleagă legătura împăraţilor şi le pune o frânghie în jurul coapselor.
- Iov 12:19 El ia robi pe preoţi; El răstoarnă pe cei puternici.
- Iov 12:20 El taie vorba celor meşteri la vorbă; El ia mintea celor bătrâni.
- Iov 12:21 El varsă dispreţul asupra celor mari; El dezleagă brâul celor tari.
- Iov 12:22 El descoperă ce este ascuns în întuneric; El aduce la lumină umbra morţii.
- Iov 12:23 El face pe neamuri să crească şi El le nimiceşte; El le întinde până departe şi El le aduce înapoi în hotarele lor.
- Iov 12:24 El ia mintea căpeteniilor poporului; El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum,
- Iov 12:25 unde bâjbâie prin întuneric şi nu văd desluşit; El îi face să se clatine ca nişte oameni beţi.
- Iov 13:1 Iată, ochiul meu a văzut toate acestea, urechea mea a auzit şi a luat seama.
- Iov 13:2 Ce ştiţi voi ştiu şi eu, nu sunt mai prejos decât voi.
- Iov 13:3 Dar vreau să vorbesc acum Celui Atotputernic, vreau să-mi apăr pricina înaintea lui Dumnezeu.
- Iov 13:4 Căci voi sunteţi nişte făuritori de minciuni, sunteţi cu toţii nişte doctori de nimic.
- Iov 13:5 O, de aţi fi tăcut, ce înţelepciune aţi fi arătat!
- Iov 13:6 Acum, ascultaţi, vă rog, apărarea mea şi luaţi aminte la răspunsul buzelor mele!
- Iov 13:7 Vreţi să vorbiţi lucruri nedrepte din dragoste pentru Dumnezeu şi să spuneţi minciuni ca să-L apăraţi?
- Iov 13:8 Vreţi să ţineţi cu El şi să faceţi pe apărătorii lui Dumnezeu?
- Iov 13:9 Dacă vă va cerceta El, va găsi bine oare? Sau vreţi să-L înşelaţi cum înşelaţi pe un om?
- Iov 13:10 Nu, nu; ci El vă va osândi dacă în ascuns nu lucraţi decât părtinindu-L pe El.
- Iov 13:11 Nu vă înfricoşează măreţia Lui? Şi nu cade groaza Lui peste voi?
- Iov 13:12 Părerile voastre sunt păreri de cenuşă, întăriturile voastre sunt întărituri de lut.
- Iov 13:13 Tăceţi, lăsaţi-mă, vreau să vorbesc! Întâmplă-mi-se ce mi s-ar întâmpla.
- Iov 13:14 Îmi voi lua carnea în dinţi şi îmi voi pune viaţa în joc.
- Iov 13:15 Da, mă va ucide: n-am nimic de nădăjduit; dar îmi voi apăra purtarea în faţa Lui.
- Iov 13:16 Chiar şi lucrul acesta poate sluji la scăparea mea, căci un nelegiuit nu îndrăzneşte să vină înaintea Lui.
- Iov 13:17 Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, luaţi aminte la cele ce voi spune.
- Iov 13:18 Iată-mă, sunt gata să-mi apăr pricina, căci ştiu că am dreptate.
- Iov 13:19 Are cineva ceva de spus împotriva mea? Atunci tac şi vreau să mor.
- Iov 13:20 Numai două lucruri fă-mi şi nu mă voi ascunde de Faţa Ta:
- Iov 13:21 Trage-Ţi mâna de pe mine şi nu mă mai tulbura cu groaza Ta.
- Iov 13:22 Apoi, cheamă-mă, şi-Ţi voi răspunde sau lasă-mă să vorbesc eu şi răspunde-mi Tu!
- Iov 13:23 Câte fărădelegi şi păcate am făcut? Arată-mi călcările de lege şi păcatele mele.
- Iov 13:24 Pentru ce Îţi ascunzi Faţa şi mă iei drept vrăjmaş?
- Iov 13:25 Vrei să loveşti o frunză suflată de vânt? Vrei să urmăreşti un pai uscat?
- Iov 13:26 Pentru ce să mă loveşti cu suferinţe amare şi să mă pedepseşti pentru greşeli din tinereţe?
- Iov 13:27 Pentru ce să-mi pui picioarele în butuci, să-mi pândeşti toate mişcările, să pui hotar paşilor mei,
- Iov 13:28 când trupul meu cade în putrezire, ca o haină mâncată de molii?
- Iov 14:1 Omul născut din femeie are viaţa scurtă, dar plină de necazuri.
- Iov 14:2 Se naşte şi e tăiat ca o floare; fuge şi piere ca o umbră.
- Iov 14:3 Şi asupra lui ai Tu ochiul deschis! Şi pe mine mă tragi la judecată cu Tine!
- Iov 14:4 Cum ar putea să iasă dintr-o fiinţă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul.
- Iov 14:5 Dacă zilele lui sunt hotărâte, dacă i-ai numărat lunile, dacă i-ai însemnat hotarul pe care nu-l va putea trece,
- Iov 14:6 întoarce-Ţi măcar privirile de la el şi dă-i răgaz, să aibă măcar bucuria pe care o are simbriaşul la sfârşitul zilei.
- Iov 14:7 Un copac şi tot are nădejde, căci, când este tăiat, odrăsleşte din nou şi iar dă lăstari.
- Iov 14:8 Când i-a îmbătrânit rădăcina în pământ, când îi piere trunchiul în ţărână,
- Iov 14:9 înverzeşte iarăşi de mirosul apei şi dă ramuri de parcă ar fi sădit din nou.
- Iov 14:10 Dar omul, când moare, rămâne întins. Omul, când îşi dă sufletul, unde mai este?
- Iov 14:11 Cum pier apele din lacuri şi cum seacă şi se usucă râurile,
- Iov 14:12 aşa se culcă şi omul şi nu se mai scoală; cât vor fi cerurile, nu se mai deşteaptă şi nu se mai scoală din somnul lui.
- Iov 14:13 Ah, de m-ai ascunde în Locuinţa morţilor, de m-ai acoperi până-Ţi va trece mânia şi de mi-ai rândui o vreme când Îţi vei aduce iarăşi aminte de mine!
- Iov 14:14 Dacă omul, odată mort, ar putea să mai învieze, aş mai trage nădejde în tot timpul suferinţelor mele, până mi se va schimba starea în care mă găsesc.
- Iov 14:15 Atunci m-ai chema şi Ţi-aş răspunde şi Ţi-ar fi dor de făptura mâinilor Tale.
- Iov 14:16 Dar astăzi îmi numeri paşii, ai ochiul asupra păcatelor mele;
- Iov 14:17 călcările mele de lege sunt pecetluite într-un mănunchi şi născoceşti fărădelegi în sarcina mea.
- Iov 14:18 Cum se prăbuşeşte muntele şi piere, cum piere stânca din locul ei,
- Iov 14:19 cum este mâncată piatra de ape şi cum este luat pământul de râu, aşa nimiceşti Tu nădejdea omului.
- Iov 14:20 Îl urmăreşti întruna şi se duce; Îi schimonoseşti faţa şi apoi îi dai drumul.
- Iov 14:21 De ajung fiii lui la cinste, el nu ştie nimic; de sunt înjosiţi, habar n-are.
- Iov 14:22 Numai pentru el simte durere în trupul lui, numai pentru el simte întristare în sufletul lui.”
013 - Invocarea lui Dumnezeu (3) [CM]
Referințe
Pentru a descărca resursa bifați căsuța și apăsați "Trimite"
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Descărcări: 49
- Ascultări: 217
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,