- Cuvântarea lui Elihu
- Iov 32:1 Aceşti trei oameni au încetat să mai răspundă lui Iov, pentru că el se socotea fără vină.
- Iov 32:2 Atunci s-a aprins de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. El s-a aprins de mânie împotriva lui Iov, pentru că zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu.
- Iov 32:3 Şi s-a aprins de mânie împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu găseau nimic de răspuns, şi totuşi osândeau pe Iov.
- Iov 32:4 Fiindcă ei erau mai în vârstă decât el, Elihu aşteptase până în clipa aceasta, ca să vorbească lui Iov.
- Iov 32:5 Dar, văzând că nu mai era niciun răspuns în gura acestor trei oameni, Elihu s-a aprins de mânie.
- Iov 32:6 Şi Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a luat cuvântul şi a zis: „Eu sunt tânăr, şi voi sunteţi bătrâni, de aceea m-am temut şi m-am ferit să vă arăt gândul meu.
- Iov 32:7 Eu îmi ziceam: ‘Să vorbească bătrâneţea, marele număr de ani să înveţe pe alţii înţelepciunea.’
- Iov 32:8 Dar, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea.
- Iov 32:9 Nu vârsta aduce înţelepciunea, nu bătrâneţea te face în stare să judeci.
- Iov 32:10 Iată de ce zic: ‘Ascultaţi-mă!’ Îmi voi spune şi eu părerea.
- Iov 32:11 Am aşteptat sfârşitul cuvântărilor voastre, v-am urmărit dovezile, cercetarea pe care aţi făcut-o cuvintelor lui Iov.
- Iov 32:12 V-am dat toată luarea aminte; şi iată că niciunul din voi nu l-a încredinţat, niciunul nu i-a răsturnat cuvintele.
- Iov 32:13 Să nu ziceţi însă: ‘În el noi am găsit înţelepciunea – numai Dumnezeu îl poate înfunda, nu un om!’
- Iov 32:14 Mie nu mi-a vorbit de-a dreptul, de aceea eu îi voi răspunde cu totul altfel decât voi.
- Iov 32:15 Ei se tem, nu mai răspund! Li s-a tăiat cuvântul!
- Iov 32:16 Am aşteptat până şi-au sfârşit cuvântările, până s-au oprit şi n-au ştiut ce să mai răspundă.
- Iov 32:17 Vreau să răspund şi eu la rândul meu, vreau să spun şi eu ce gândesc.
- Iov 32:18 Căci sunt plin de cuvinte, îmi dă ghes duhul înăuntrul meu;
- Iov 32:19 lăuntrul meu este ca un vin care n-are pe unde să iasă, ca nişte burdufuri noi, gata să plesnească.
- Iov 32:20 Voi vorbi deci, ca să răsuflu în voie, îmi voi deschide buzele şi voi răspunde.
- Iov 32:21 Nu voi căuta la înfăţişare, nu voi linguşi pe nimeni,
- Iov 32:22 căci nu ştiu să linguşesc, altfel într-o clipeală m-ar lua Ziditorul meu.
- Iov 33:1 Acum dar, Iov, ascultă cuvântările mele, ia aminte la toate cuvintele mele!
- Iov 33:2 Iată, deschid gura şi mi se mişcă limba în cerul gurii.
- Iov 33:3 Cu curăţie de inimă voi vorbi, buzele mele vor spune adevărul curat:
- Iov 33:4 Duhul lui Dumnezeu m-a făcut şi suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă.
- Iov 33:5 Dacă poţi, răspunde-mi, apără-ţi pricina, fii gata!
- Iov 33:6 Înaintea lui Dumnezeu eu sunt semenul tău şi eu, ca şi tine, am fost făcut din noroi.
- Iov 33:7 Astfel, frica de mine nu te va tulbura şi greutatea mea nu te va copleşi.
- Iov 33:8 Dar tu ai spus în auzul meu şi am auzit sunetul cuvintelor tale:
- Iov 33:9 ‘Sunt curat, sunt fără păcat, sunt fără prihană, nu este fărădelege în mine.
- Iov 33:10 Şi Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea, mă socoteşte vrăjmaş al Lui;
- Iov 33:11 îmi pune picioarele în butuci, îmi pândeşte toate mişcările.’
- Iov 33:12 Îţi voi răspunde că aici n-ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decât omul.
- Iov 33:13 Vrei dar să te cerţi cu El pentru că nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui?
- Iov 33:14 Dumnezeu vorbeşte însă când într-un fel, când într-altul, dar omul nu ia seama.
- Iov 33:15 El vorbeşte prin vise, prin vedenii de noapte, când oamenii sunt cufundaţi într-un somn adânc, când dorm în patul lor.
- Iov 33:16 Atunci, El le dă înştiinţări şi le întipăreşte învăţăturile Lui,
- Iov 33:17 ca să abată pe om de la rău şi să-l ferească de mândrie,
- Iov 33:18 ca să-i păzească sufletul de groapă şi viaţa de loviturile sabiei.
- Iov 33:19 Şi prin durere este mustrat omul în culcuşul lui, când o luptă necurmată îi frământă oasele.
- Iov 33:20 Atunci îi este greaţă de pâine, chiar şi de bucatele cele mai alese.
- Iov 33:21 Carnea i se prăpădeşte şi piere, oasele care nu i se vedeau rămân goale;
- Iov 33:22 sufletul i se apropie de groapă şi viaţa, de vestitorii morţii.
- Iov 33:23 Dar, dacă se găseşte un înger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea care vestesc omului calea pe care trebuie s-o urmeze,
- Iov 33:24 Dumnezeu Se îndură de el şi zice îngerului: ‘Izbăveşte-l, ca să nu se coboare în groapă; am găsit un preţ de răscumpărare pentru el!’
- Iov 33:25 Şi atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie, se întoarce la zilele tinereţii lui.
- Iov 33:26 Se roagă lui Dumnezeu, şi Dumnezeu îi este binevoitor, îl lasă să-I vadă Faţa cu bucurie şi-i dă înapoi nevinovăţia.
- Iov 33:27 Atunci, el cântă înaintea oamenilor şi zice: ‘Am păcătuit, am călcat dreptatea şi n-am fost pedepsit după faptele mele;
- Iov 33:28 Dumnezeu mi-a izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă şi viaţa mea vede lumina!’
- Iov 33:29 Iată, acestea le face Dumnezeu de două ori, de trei ori omului,
- Iov 33:30 ca să-l ridice din groapă, ca să-l lumineze cu lumina celor vii.
- Iov 33:31 Ia aminte, Iov, şi ascultă-mă! Taci, şi voi vorbi!
- Iov 33:32 Dacă ai ceva de spus, răspunde-mi! Vorbeşte, căci aş vrea să-ţi dau dreptate.
- Iov 33:33 Dacă n-ai nimic de zis, ascultă-mă! Taci, şi te voi învăţa înţelepciunea.”
- Iov 34:1 Elihu a luat din nou cuvântul şi a zis:
- Iov 34:2 „Ascultaţi, înţelepţilor, cuvintele mele! Luaţi aminte la mine, pricepuţilor!
- Iov 34:3 Căci urechea deosebeşte cuvintele cum gustă cerul gurii bucatele.
- Iov 34:4 Să alegem ce este drept, să vedem între noi ce este bun.
- Iov 34:5 Iov a zis: ‘Sunt nevinovat Şi Dumnezeu nu vrea să-mi dea dreptate;
- Iov 34:6 am dreptate şi trec drept mincinos; rana mea este jalnică, şi sunt fără păcat.’
- Iov 34:7 Este vreun om ca Iov, care să bea batjocura ca apa,
- Iov 34:8 care să umble în tovărăşia celor ce fac rău, care să meargă mână în mână cu cei nelegiuiţi?
- Iov 34:9 Căci el a zis: ‘Nu-i foloseşte nimic omului să-şi pună plăcerea în Dumnezeu.’
- Iov 34:10 Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea!
- Iov 34:11 El dă omului după faptele lui, răsplăteşte fiecăruia după căile lui.
- Iov 34:12 Nu, negreşit, Dumnezeu nu săvârşeşte fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea.
- Iov 34:13 Cine L-a însărcinat să cârmuiască pământul? Cine I-a dat lumea în grija Lui?
- Iov 34:14 Dacă nu s-ar gândi decât la El, dacă Şi-ar lua înapoi duhul şi suflarea,
- Iov 34:15 tot ce este carne ar pieri deodată şi omul s-ar întoarce în ţărână.
- Iov 34:16 Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele!
- Iov 34:17 Oare ar putea să domnească un vrăjmaş al dreptăţii? Şi vei osândi tu pe Cel drept, pe Cel puternic,
- Iov 34:18 care strigă către împăraţi: ‘Netrebnicilor!’ Şi către domnitori: ‘Nelegiuiţilor!’,
- Iov 34:19 care nu caută la faţa celor mari şi nu face deosebire între bogat şi sărac, pentru că toţi sunt lucrarea mâinilor Lui?
- Iov 34:20 Într-o clipă, ei îşi pierd viaţa. La miezul nopţii, un popor se clatină şi piere. Cel puternic piere, fără amestecul mâinii vreunui om.
- Iov 34:21 Căci Dumnezeu vede purtarea tuturor, priveşte paşii fiecăruia.
- Iov 34:22 Nu este nici întuneric, nici umbră a morţii unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea.
- Iov 34:23 Dumnezeu n-are nevoie să privească multă vreme ca să tragă pe un om la judecată înaintea Lui.
- Iov 34:24 El zdrobeşte pe cei mari fără cercetare şi pune pe alţii în locul lor.
- Iov 34:25 Căci El cunoaşte faptele lor: noaptea îi răstoarnă, sunt zdrobiţi.
- Iov 34:26 Îi loveşte ca pe nişte nelegiuiţi în faţa tuturor.
- Iov 34:27 Abătându-se de la El şi părăsind toate căile Lui,
- Iov 34:28 ei au făcut să se înalţe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au îndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit.
- Iov 34:29 Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure? Dacă Îşi ascunde El Faţa, cine poate să-L vadă? La fel Se poartă fie cu un popor, fie cu un om,
- Iov 34:30 pentru ca nelegiuitul să nu mai stăpânească şi să nu mai fie o cursă pentru popor.
- Iov 34:31 Căci a zis el vreodată lui Dumnezeu: ‘Am fost pedepsit, nu voi mai păcătui;
- Iov 34:32 arată-mi ce nu văd; dacă am făcut nedreptăţi, nu voi mai face’?
- Iov 34:33 Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate? Tu lepezi, tu alegi, şi nu eu; Spune dar ce ştii!
- Iov 34:34 Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea, înţeleptul care m-ascultă va gândi ca mine:
- Iov 34:35 Iov vorbeşte fără pricepere, şi cuvântările lui sunt lipsite de judecată.
- Iov 34:36 Să fie încercat dar mai departe, fiindcă răspunde ca cei răi!
- Iov 34:37 Căci adaugă la greşelile lui păcate noi; bate din palme în mijlocul nostru, îşi înmulţeşte cuvintele împotriva lui Dumnezeu.”
- Iov 35:1 Elihu a luat din nou cuvântul şi a zis:
- Iov 35:2 „Îţi închipui că ai dreptate şi crezi că te îndreptăţeşti înaintea lui Dumnezeu
- Iov 35:3 când zici: ‘La ce-mi foloseşte, ce câştig am că nu păcătuiesc?’
- Iov 35:4 Îţi voi răspunde şi la aceasta, ţie şi prietenilor tăi totodată.
- Iov 35:5 Uită-te spre ceruri şi priveşte! Vezi norii cât de sus sunt faţă de tine?
- Iov 35:6 Dacă păcătuieşti, ce rău Îi faci Lui? Şi când păcatele ţi se înmulţesc, ce-I faci Lui?
- Iov 35:7 Dacă eşti drept, ce-I dai Lui? Ce primeşte El din mâna ta?
- Iov 35:8 Răutatea ta nu poate vătăma decât pe semenul tău, dreptatea ta nu foloseşte decât fiului omului.
- Iov 35:9 Oamenii strigă împotriva mulţimii apăsătorilor, se plâng de silnicia multora;
- Iov 35:10 dar niciunul nu zice: ‘Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă cântări de veselie noaptea,
- Iov 35:11 care ne învaţă mai mult decât pe dobitoacele pământului şi ne dă mai multă pricepere decât păsărilor cerului?’
- Iov 35:12 Să tot strige ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde din pricina mândriei celor răi.
- Iov 35:13 Degeaba strigă, căci Dumnezeu n-ascultă, Cel Atotputernic nu ia aminte.
- Iov 35:14 Măcar că zici că nu-L vezi, totuşi pricina ta este înaintea Lui: aşteaptă-L!
- Iov 35:15 Dar, pentru că mânia Lui nu pedepseşte încă, nu înseamnă că puţin Îi pasă de nelegiuire.
- Iov 35:16 Aşa că Iov îşi deschide gura degeaba şi spune o mulţime de vorbe fără rost.”
- Iov 36:1 Elihu a urmat şi a zis:
- Iov 36:2 „Aşteaptă puţin şi voi urma, căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu.
- Iov 36:3 Îmi voi lua temeiurile de departe şi voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.
- Iov 36:4 Fii încredinţat, cuvântările mele nu sunt minciuni, ci ai de-a face cu un om cu simţăminte curate.
- Iov 36:5 Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni şi este puternic prin tăria priceperii Lui.
- Iov 36:6 El nu lasă pe cel rău să trăiască şi face dreptate celui nenorocit.
- Iov 36:7 Nu-Şi întoarce ochii de la cei fără prihană şi-i pune pe scaunul de domnie cu împăraţii, îi aşază pentru totdeauna ca să domnească.
- Iov 36:8 Se întâmplă să cadă în lanţuri şi să fie prinşi în legăturile nenorocirii?
- Iov 36:9 Le pune înainte faptele lor, fărădelegile lor, mândria lor.
- Iov 36:10 Îi înştiinţează ca să se îndrepte, îi îndeamnă să se întoarcă de la nelegiuire.
- Iov 36:11 Dacă ascultă şi se supun, îşi sfârşesc zilele în fericire şi anii în bucurie.
- Iov 36:12 Dacă n-ascultă, pier ucişi de sabie, mor în orbirea lor.
- Iov 36:13 Nelegiuiţii se mânie, nu strigă către Dumnezeu când îi înlănţuie;
- Iov 36:14 îşi pierd viaţa în tinereţe, mor ca cei desfrânaţi.
- Iov 36:15 Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui şi prin suferinţă îl înştiinţează.
- Iov 36:16 Şi pe tine te va scoate din strâmtoare, ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină, şi masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase.
- Iov 36:17 Dar, dacă-ţi aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedezlipită de pricina ta.
- Iov 36:18 Supărarea să nu te împingă la batjocură şi mărimea preţului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire!
- Iov 36:19 Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz şi chiar toate puterile pe care le-ai putea desfăşura?
- Iov 36:20 Nu suspina după noapte, care ia popoarele din locul lor.
- Iov 36:21 Fereşte-te să faci rău, căci suferinţa te îndeamnă la rău.
- Iov 36:22 Dumnezeu este mare în puterea Lui; cine ar putea să înveţe pe alţii ca El?
- Iov 36:23 Cine Îi cere socoteală de căile Lui şi cine îndrăzneşte să-I spună: ‘Faci rău’?
- Iov 36:24 Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toţi oamenii trebuie să le mărească!
- Iov 36:25 Orice om le priveşte, fiecare muritor le vede de departe.
- Iov 36:26 Iată ce mare e Dumnezeu! Dar noi nu-L putem pricepe, numărul anilor Lui nimeni nu l-a pătruns.
- Iov 36:27 Căci El trage la El picăturile de apă, le preface în abur şi dă ploaia,
- Iov 36:28 pe care norii o strecoară şi o picură peste mulţimea oamenilor.
- Iov 36:29 Şi cine poate pricepe ruperea norului şi bubuitul cortului Său?
- Iov 36:30 Iată, El Îşi întinde lumina în jurul Lui şi acoperă adâncimile mării.
- Iov 36:31 Prin aceste mijloace, El judecă popoarele şi dă belşug de hrană.
- Iov 36:32 Ia fulgerul în mână şi-l aruncă asupra potrivnicilor Lui.
- Iov 36:33 Dă de veste că e de faţă printr-un bubuit şi până şi turmele Îi simt apropierea.
- Iov 37:1 La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot şi sare din locul ei.
- Iov 37:2 Ascultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!
- Iov 37:3 Îl rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor şi fulgerul Lui luminează până la marginile pământului.
- Iov 37:4 Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ, şi nu mai opreşte fulgerul de îndată ce răsună glasul Lui.
- Iov 37:5 Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înţelegem.
- Iov 37:6 El zice zăpezii: ‘Cazi pe pământ!’ Zice acelaşi lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.
- Iov 37:7 Pecetluieşte mâna tuturor oamenilor, pentru ca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui.
- Iov 37:8 Fiara sălbatică se trage într-o peşteră şi se culcă în vizuina ei.
- Iov 37:9 Vijelia vine de la miazăzi şi frigul, din vânturile de la miazănoapte.
- Iov 37:10 Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheaţa şi micşorează locul apelor mari.
- Iov 37:11 Încarcă norii cu aburi şi-i risipeşte scânteietori;
- Iov 37:12 mişcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le porunceşte El pe faţa pământului locuit.
- Iov 37:13 Îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pământul sau ca un semn al dragostei Lui.
- Iov 37:14 Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu!
- Iov 37:15 Ştii cum cârmuieşte Dumnezeu norii şi cum face să strălucească din ei fulgerul Său?
- Iov 37:16 Înţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăvârşită?
- Iov 37:17 Ştii pentru ce ţi se încălzesc veşmintele când se odihneşte pământul de vântul de miazăzi?
- Iov 37:18 Poţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
- Iov 37:19 Arată-ne ce trebuie să-I spunem. Căci suntem prea neştiutori ca să-I putem vorbi.
- Iov 37:20 Cine-I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea?
- Iov 37:21 Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-l va curăţi.
- Iov 37:22 De la miazănoapte ne vine aurora şi ce înfricoşată este măreţia care înconjoară pe Dumnezeu!
- Iov 37:23 Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frânge.
- Iov 37:24 De aceea, oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.”
027 - Iov 32-37 - Infruntarea finala (Elihu) (I) [CM]
Referințe
Pentru a descărca resursa bifați căsuța și apăsați "Trimite"
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Descărcări: 42
- Ascultări: 267
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,