- Iov 36:22 Dumnezeu este mare în puterea Lui; cine ar putea să înveţe pe alţii ca El?
- Iov 36:23 Cine Îi cere socoteală de căile Lui şi cine îndrăzneşte să-I spună: ‘Faci rău’?
- Iov 36:24 Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toţi oamenii trebuie să le mărească!
- Iov 36:25 Orice om le priveşte, fiecare muritor le vede de departe.
- Iov 36:26 Iată ce mare e Dumnezeu! Dar noi nu-L putem pricepe, numărul anilor Lui nimeni nu l-a pătruns.
- Iov 36:27 Căci El trage la El picăturile de apă, le preface în abur şi dă ploaia,
- Iov 36:28 pe care norii o strecoară şi o picură peste mulţimea oamenilor.
- Iov 36:29 Şi cine poate pricepe ruperea norului şi bubuitul cortului Său?
- Iov 36:30 Iată, El Îşi întinde lumina în jurul Lui şi acoperă adâncimile mării.
- Iov 36:31 Prin aceste mijloace, El judecă popoarele şi dă belşug de hrană.
- Iov 36:32 Ia fulgerul în mână şi-l aruncă asupra potrivnicilor Lui.
- Iov 36:33 Dă de veste că e de faţă printr-un bubuit şi până şi turmele Îi simt apropierea.
- Iov 37:1 La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot şi sare din locul ei.
- Iov 37:2 Ascultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!
- Iov 37:3 Îl rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor şi fulgerul Lui luminează până la marginile pământului.
- Iov 37:4 Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ, şi nu mai opreşte fulgerul de îndată ce răsună glasul Lui.
- Iov 37:5 Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înţelegem.
- Iov 37:6 El zice zăpezii: ‘Cazi pe pământ!’ Zice acelaşi lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.
- Iov 37:7 Pecetluieşte mâna tuturor oamenilor, pentru ca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui.
- Iov 37:8 Fiara sălbatică se trage într-o peşteră şi se culcă în vizuina ei.
- Iov 37:9 Vijelia vine de la miazăzi şi frigul, din vânturile de la miazănoapte.
- Iov 37:10 Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheaţa şi micşorează locul apelor mari.
- Iov 37:11 Încarcă norii cu aburi şi-i risipeşte scânteietori;
- Iov 37:12 mişcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le porunceşte El pe faţa pământului locuit.
- Iov 37:13 Îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pământul sau ca un semn al dragostei Lui.
- Iov 37:14 Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu!
- Iov 37:15 Ştii cum cârmuieşte Dumnezeu norii şi cum face să strălucească din ei fulgerul Său?
- Iov 37:16 Înţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăvârşită?
- Iov 37:17 Ştii pentru ce ţi se încălzesc veşmintele când se odihneşte pământul de vântul de miazăzi?
- Iov 37:18 Poţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
- Iov 37:19 Arată-ne ce trebuie să-I spunem. Căci suntem prea neştiutori ca să-I putem vorbi.
- Iov 37:20 Cine-I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea?
- Iov 37:21 Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-l va curăţi.
- Iov 37:22 De la miazănoapte ne vine aurora şi ce înfricoşată este măreţia care înconjoară pe Dumnezeu!
- Iov 37:23 Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frânge.
- Iov 37:24 De aceea, oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.”
028 - Înfruntarea finală (Elihu) (II) [CM]
Referințe
Pentru a descărca resursa bifați căsuța și apăsați "Trimite"
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Descărcări: 44
- Ascultări: 304
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,