- Deşertăciunea tuturor lucrurilor
- Eclesiastul 1:12 Eu, Eclesiastul, am fost împărat peste Israel, în Ierusalim.
- Eclesiastul 1:13 Mi-am pus inima să cercetez şi să adâncesc cu înţelepciune tot ce se întâmplă sub ceruri: iată o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor.
- Eclesiastul 1:14 Am văzut tot ce se face sub soare; şi iată că totul este deşertăciune şi goană după vânt!
- Eclesiastul 1:15 Ce este strâmb nu se poate îndrepta şi ce lipseşte nu poate fi trecut la număr.
- Eclesiastul 1:16 Am zis în mine însumi: „Iată că am sporit şi am întrecut în înţelepciune pe toţi cei ce au stăpânit înaintea mea peste Ierusalim şi mintea mea a văzut multă înţelepciune şi ştiinţă.”
- Eclesiastul 1:17 Mi-am pus inima să cunosc înţelepciunea şi să cunosc prostia şi nebunia. Dar am înţeles că şi aceasta este goană după vânt.
- Eclesiastul 1:18 Căci unde este multă înţelepciune, este şi mult necaz, şi cine ştie multe are şi multă durere.