- EVANGHELIA DUPĂ MATEI
- Cartea neamului lui Isus Hristos
- Matei 1:1 Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.
- Matei 1:2 Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi fraţii lui;
- Matei 1:3 Iuda a născut pe Fares şi Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram;
- Matei 1:4 Aram a născut pe Aminadab; Aminadab a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon;
- Matei 1:5 Salmon a născut pe Boaz, din Rahav; Boaz a născut pe Obed, din Rut; Obed a născut pe Iese;
- Matei 1:6 Iese a născut pe împăratul David. Împăratul David a născut pe Solomon, din văduva lui Urie;
- Matei 1:7 Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa;
- Matei 1:8 Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia;
- Matei 1:9 Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Ezechia;
- Matei 1:10 Ezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; Amon a născut pe Iosia;
- Matei 1:11 Iosia a născut pe Iehonia şi fraţii lui, pe vremea strămutării în Babilon.
- Matei 1:12 După strămutarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel;
- Matei 1:13 Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor;
- Matei 1:14 Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Achim; Achim a născut pe Eliud;
- Matei 1:15 Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov;
- Matei 1:16 Iacov a născut pe Iosif, bărbatul Mariei, din care S-a născut Isus, care Se cheamă Hristos.
- Matei 1:17 Deci, de la Avraam până la David, sunt paisprezece neamuri de toate; de la David până la strămutarea în Babilon sunt paisprezece neamuri; şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos sunt paisprezece neamuri.
- Naşterea lui Isus Hristos
- Matei 1:18 Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa:Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt.
- Matei 1:19 Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii, de aceea şi-a pus de gând s-o lase pe ascuns.
- Matei 1:20 Dar, pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului şi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt.
- Matei 1:21 Ea va naşte un Fiu şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.”
- Matei 1:22 Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin prorocul care zice:
- Matei 1:23 „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu şi-I vor pune numele Emanuel”, care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi”.
- Matei 1:24 Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevastă-sa.
- Matei 1:25 Dar n-a cunoscut-o până ce ea a născut un fiu. Şi el i-a pus numele Isus.
- Magii la Ierusalim. Irod
- Matei 2:1 După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim
- Matei 2:2 şi au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit şi am venit să ne închinăm Lui.”
- Matei 2:3 Când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult şi tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el.
- Matei 2:4 A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul.
- Matei 2:5 „În Betleemul din Iudeea”, i-au răspuns ei, „căci iată ce a fost scris prin prorocul:
- Matei 2:6 ‘Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.’”
- Matei 2:7 Atunci, Irod a chemat în ascuns pe magi şi a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua.
- Matei 2:8 Apoi i-a trimis la Betleem şi le-a zis: „Duceţi-vă de cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc şi, când Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.”
- Matei 2:9 După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul.
- Matei 2:10 Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie.
- Matei 2:11 Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă.
- Matei 2:12 În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod şi s-au întors în ţara lor pe un alt drum.
- Fuga în Egipt. Omorârea pruncilor
- Matei 2:13 După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif şi-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt şi rămâi acolo până îţi voi spune eu, căci Irod are să caute Pruncul ca să-L omoare.”
- Matei 2:14 Iosif s-a sculat, a luat Pruncul şi pe mama lui, noaptea, şi a plecat în Egipt.
- Matei 2:15 Acolo a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin prorocul care zice: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.”
- Matei 2:16 Atunci, Irod, când a văzut că fusese înşelat de magi, s-a mâniat foarte tare şi a trimis să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, de la doi ani în jos, care erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea pe care o aflase întocmai de la magi.
- Matei 2:17 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice:
- Matei 2:18 „Un ţipăt s-a auzit în Rama, plângere şi bocet mult: Rahela îşi jelea copiii şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.”
- Moartea lui Irod. Întoarcerea din Egipt
- Matei 2:19 După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt,
- Matei 2:20 şi-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi du-te în ţara lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia viaţa Pruncului.”
- Matei 2:21 Iosif s-a sculat, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi a venit în ţara lui Israel.
- Matei 2:22 Dar, când a auzit că în Iudeea împărăţeşte Arhelau, în locul tatălui său Irod, s-a temut să se ducă acolo; şi, fiind înştiinţat de Dumnezeu în vis, a plecat în părţile Galileii.
- Matei 2:23 A venit acolo şi a locuit într-o cetate numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin proroci: că El va fi chemat Nazarinean.
- Propovăduirea lui Ioan Botezătorul
- Matei 3:1 În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul şi propovăduia în pustia Iudeii.
- Matei 3:2 El zicea: „Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.”
- Matei 3:3 Ioan acesta este acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, când zice: „Iată glasul celui ce strigă în pustie: ‘Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările.’”
- Matei 3:4 Ioan purta o haină de păr de cămilă şi la mijloc era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.
- Matei 3:5 Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudeea şi din toate împrejurimile Iordanului au început să iasă la el;
- Matei 3:6 şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.
- Matei 3:7 Dar când a văzut pe mulţi din farisei şi din saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?
- Matei 3:8 Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră.
- Matei 3:9 Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: ‘Avem ca tată pe Avraam!’ Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
- Matei 3:10 Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom care nu face rod bun va fi tăiat şi aruncat în foc.
- Matei 3:11 Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, şi eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.
- Matei 3:12 Acela Îşi are lopata în mână, Îşi va curăţi cu desăvârşire aria şi Îşi va strânge grâul în grânar, dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge.”
- Botezul lui Isus Hristos
- Matei 3:13 Atunci a venit Isus din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.
- Matei 3:14 Dar Ioan căuta să-l oprească. „Eu”, zicea el, „am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?”
- Matei 3:15 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.” Atunci, Ioan L-a lăsat.
- Matei 3:16 De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit din apă. Şi, în clipa aceea, cerurile s-au deschis şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborându-Se în chip de porumbel şi venind peste El.
- Matei 3:17 Şi din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”
- Ispitirea lui Isus Hristos
- Matei 4:1 Atunci, Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul.
- Matei 4:2 Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă a flămânzit.
- Matei 4:3 Ispititorul s-a apropiat de El şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini.”
- Matei 4:4 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: ‘Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’”
- Matei 4:5 Atunci, diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streaşina Templului
- Matei 4:6 şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris: ‘El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.’”
- Matei 4:7 „De asemenea, este scris”, a zis Isus: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.”
- Matei 4:8 Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor şi I-a zis:
- Matei 4:9 „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie.”
- Matei 4:10 „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: ‘Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.’”
- Matei 4:11 Atunci, diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri şi au început să-I slujească.
- Isus la Capernaum
- Matei 4:12 Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea.
- Matei 4:13 A părăsit Nazaretul şi a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ţinutul lui Zabulon şi Neftali,
- Matei 4:14 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:
- Matei 4:15 „Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor,
- Matei 4:16 Norodul acesta, care zăcea în întuneric, a văzut o mare lumină; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii, a răsărit lumina.”
- Matei 4:17 De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască şi să zică: „Pocăiţi-vă , căci Împărăţia cerurilor este aproape.”
- Isus cheamă patru ucenici
- Matei 4:18 Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari.
- Matei 4:19 El le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni.”
- Matei 4:20 Îndată, ei au lăsat mrejele şi au mers după El.
- Matei 4:21 De acolo a mers mai departe şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, şi îşi cârpeau mrejele. El i-a chemat.
- Matei 4:22 Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor şi au mers după El.
- Isus învaţă pe popor şi tămăduieşte pe bolnavi
- Matei 4:23 Isus străbătea toată Galileea, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care erau în norod.
- Matei 4:24 I s-a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi, şi El îi vindeca.
- Matei 4:25 După El au mers multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan.
- Cuvântarea de pe munte. Fericirile
- Matei 5:1 Când a văzut Isus noroadele, S-a suit pe munte şi, după ce a şezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El.
- Matei 5:2 Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe astfel:
- Matei 5:3 „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
- Matei 5:4 Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi!
- Matei 5:5 Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!
- Matei 5:6 Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!
- Matei 5:7 Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!
- Matei 5:8 Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!
- Matei 5:9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!
- Matei 5:10 Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!
- Matei 5:11 Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!
- Matei 5:12 Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.
- Ucenicii sunt sarea pământului şi lumina lumii
- Matei 5:13 Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni.
- Matei 5:14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă.
- Matei 5:15 Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic şi luminează tuturor celor din casă.
- Matei 5:16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.
- Împlinirea Legii şi Prorocilor
- Matei 5:17 Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.
- Matei 5:18 Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu vor trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.
- Matei 5:19 Aşa că oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci şi va învăţa pe oameni aşa va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi şi va învăţa pe alţii să le păzească va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.
- Matei 5:20 Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
- Despre ucidere
- Matei 5:21 Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu ucizi ; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii.’
- Matei 5:22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: ‘Prostule!’ va cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: ‘Nebunule!’ va cădea sub pedeapsa focului gheenei.
- Matei 5:23 Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
- Matei 5:24 lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.
- Matei 5:25 Caută de te împacă degrabă cu pârâşul tău, câtă vreme eşti cu el pe drum, ca nu cumva pârâşul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă.
- Matei 5:26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.
- Despre preacurvie şi despărţire
- Matei 5:27 Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu preacurveşti.’
- Matei 5:28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească a şi preacurvit cu ea în inima lui.
- Matei 5:29 Dacă , deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.
- Matei 5:30 Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.
- Matei 5:31 S-a zis iarăşi: ‘Oricine îşi va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărţire.’
- Matei 5:32 Dar Eu vă spun că oricine îşi va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte.
- Despre jurământ
- Matei 5:33 Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu juri strâmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.’
- Matei 5:34 Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;
- Matei 5:35 nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat.
- Matei 5:36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.
- Matei 5:37 Felul vostru de vorbire să fie: ‘Da, da; nu, nu’; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.
- Suferirea răului şi iubirea vrăjmaşilor
- Matei 5:38 Aţi auzit că s-a zis: ‘Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte.’
- Matei 5:39 Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.
- Matei 5:40 Oricui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.
- Matei 5:41 Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.
- Matei 5:42 Celui ce-ţi cere, dă-i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.
- Matei 5:43 Aţi auzit că s-a zis: ‘Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.’
- Matei 5:44 Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc,
- Matei 5:45 ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
- Matei 5:46 Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?
- Matei 5:47 Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel?
- Matei 5:48 Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.
- Despre milostenie şi rugăciune
- Matei 6:1 Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru, care este în ceruri.
- Matei 6:2 Tu, dar, când faci milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata.
- Matei 6:3 Ci tu, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta,
- Matei 6:4 pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti .
- Matei 6:5 Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentru ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata.
- Matei 6:6 Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
- Tatăl nostru. Iertarea greşelilor
- Matei 6:7 Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi.
- Matei 6:8 Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi.
- Matei 6:9 Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: ‘Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;
- Matei 6:10 vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.
- Matei 6:11 Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi
- Matei 6:11 Sau: pentru mâine.
- Matei 6:12 şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri
- Matei 6:12 Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.
- Matei 6:13 şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!’
- Matei 6:14 Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre.
- Matei 6:15 Dar, dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.
- Despre post
- Matei 6:16 Când postiţi , să nu vă luaţi o înfăţişare posomorâtă, ca făţarnicii, care îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata.
- Matei 6:17 Ci tu, când posteşti, unge-ţi capul şi spală-ţi faţa,
- Matei 6:18 ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
- Adevăratele comori. Neputinţa de a sluji la doi stăpâni. Grijile şi îngrijorările
- Matei 6:19 Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii;
- Matei 6:20 ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.
- Matei 6:21 Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
- Matei 6:22 Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;
- Matei 6:23 dar, dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!
- Matei 6:24 Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.
- Matei 6:25 De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul, mai mult decât îmbrăcămintea?
- Matei 6:26 Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare, şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?
- Matei 6:27 Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?
- Matei 6:28 Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;
- Matei 6:29 totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.
- Matei 6:30 Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
- Matei 6:31 Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’ sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’
- Matei 6:32 Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.
- Matei 6:33 Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
- Matei 6:34 Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.
- Despre judecăţile aspre. Bârna şi paiul. Lucrurile sfinte
- Matei 7:1 Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.