Minunea Maxima - partea 1

Autor: Titus Coltea | Album: Minunile din Evanghelia dupa Ioan | Tematica: Viața Domnului Isus
Adaugata in 19/05/2008

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0/10 X

Referințe

Ioan 6

Înmulţirea pâinilor
Ioan 6:1 După aceea, Isus S-a dus dincolo de Marea Galileii, numită Marea Tiberiadei.
Ioan 6:2 O mare gloată mergea după El, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi.
Ioan 6:3 Isus S-a suit pe munte şi şedea acolo cu ucenicii Săi.
Ioan 6:4 Paştele, praznicul iudeilor, erau aproape.
Ioan 6:5 Isus Şi-a ridicat ochii şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi a zis lui Filip: „De unde avem să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceştia?”
Ioan 6:6 Spunea lucrul acesta ca să-l încerce, pentru că ştia ce are de gând să facă.
Ioan 6:7 Filip i-a răspuns: „Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu două sute de lei n-ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele.”
Ioan 6:7 Greceşte: dinari.
Ioan 6:8 Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis:
Ioan 6:9 „Este aici un băieţel care are cinci pâini de orz şi doi peşti, dar ce sunt acestea la atâţia?”
Ioan 6:10 Isus a zis: „Spuneţi oamenilor să şadă jos.” În locul acela era multă iarbă. Oamenii au şezut jos, în număr de aproape cinci mii.
Ioan 6:11 Isus a luat pâinile, a mulţumit lui Dumnezeu, le-a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celor ce şedeau jos; de asemenea, le-a dat şi din peşti cât au voit.
Ioan 6:12 După ce s-au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: „Strângeţi firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.”
Ioan 6:13 Le-au adunat deci şi au umplut douăsprezece coşuri cu firimiturile care rămăseseră din cele cinci pâini de orz, după ce mâncaseră toţi.
Ioan 6:14 Oamenii aceia, când au văzut minunea pe care o făcuse Isus, ziceau: „Cu adevărat, acesta este prorocul cel aşteptat în lume.”
Ioan 6:15 Isus, fiindcă ştia că au de gând să vină să-L ia cu sila ca să-L facă împărat, S-a dus iarăşi la munte, numai El singur.
Isus umblă pe mare
Ioan 6:16 Când s-a înserat, ucenicii Lui s-au coborât la marginea mării.
Ioan 6:17 S-au suit într-o corabie şi treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, şi Isus tot nu venise la ei.
Ioan 6:18 Sufla un vânt puternic şi marea era întărâtată.
Ioan 6:19 După ce au vâslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblând pe mare şi apropiindu-Se de corabie. Şi s-au înfricoşat.
Ioan 6:20 Dar Isus le-a zis: „Eu sunt, nu vă temeţi!”
Ioan 6:21 Voiau deci să-L ia în corabie. Şi corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.
Pâinea vieţii
Ioan 6:22 Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decât o corabie şi că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea.
Ioan 6:23 A doua zi, sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mâncaseră ei pâinea, după ce Domnul mulţumise lui Dumnezeu.
Ioan 6:24 Când au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s-au suit şi ele în corăbiile acestea şi s-au dus la Capernaum să caute pe Isus.
Ioan 6:25 Când L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis: „Învăţătorule, când ai venit aici?”
Ioan 6:26 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile acelea şi v-aţi săturat.
Ioan 6:27 Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică Însuşi Dumnezeu, pe El L-a însemnat cu pecetea Lui.”
Ioan 6:28 Ei I-au zis: „Ce să facem ca să săvârşim lucrările lui Dumnezeu?”
Ioan 6:29 Isus le-a răspuns: „Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta : să credeţi în Acela pe care L-a trimis El.”
Ioan 6:30 „Ce semn faci Tu deci”, I-au zis ei, „ca să-l vedem şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu?
Ioan 6:31 Părinţii noştri au mâncat mană în pustie, după cum este scris: ‘Le-a dat să mănânce pâine din cer.’”
Ioan 6:32 Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Moise nu v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer,
Ioan 6:33 căci Pâinea lui Dumnezeu este aceea care se coboară din cer şi dă lumii viaţa.”
Ioan 6:34 „Doamne”, I-au zis ei, „dă-ne totdeauna această pâine.”
Ioan 6:35 Isus le-a zis: „Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată.
Ioan 6:36 Dar v-am spus că M-aţi şi văzut şi tot nu credeţi.
Ioan 6:37 Tot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine şi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară,
Ioan 6:38 căci M-am coborât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis.
Ioan 6:39 Şi voia Celui ce M-a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l înviez în ziua de apoi.
Ioan 6:40 Voia Tatălui meu este ca oricine vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţa veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.”
Ioan 6:41 Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că zisese: „Eu sunt Pâinea care s-a coborât din cer.”
Ioan 6:42 Şi ziceau: „Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum dar zice El: ‘Eu M-am coborât din cer’?”
Ioan 6:43 Isus le-a răspuns: „Nu cârtiţi între voi.
Ioan 6:44 Nimeni nu poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.
Ioan 6:45 În proroci este scris: ‘Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.’ Aşa că oricine a ascultat pe Tatăl şi a primit învăţătura Lui vine la Mine.
Ioan 6:46 Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de Acela care vine de la Dumnezeu; da, Acela a văzut pe Tatăl.
Ioan 6:47 Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine are viaţa veşnică.
Ioan 6:48 Eu sunt Pâinea vieţii.
Ioan 6:49 Părinţii voştri au mâncat mană în pustie şi au murit.
Ioan 6:50 Pâinea care se coboară din cer este de aşa fel ca cineva să mănânce din ea şi să nu moară.
Ioan 6:51 Eu sunt Pâinea vie, care s-a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac; şi pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.”
Ioan 6:52 La auzul acestor cuvinte, iudeii se certau între ei şi ziceau: „Cum poate omul acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm?”
Ioan 6:53 Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncaţi trupul Fiului omului şi dacă nu beţi sângele Lui, n-aveţi viaţa în voi înşivă.
Ioan 6:54 Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţa veşnică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.
Ioan 6:55 Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană şi sângele Meu este cu adevărat o băutură.
Ioan 6:56 Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne în Mine, şi Eu rămân în el.
Ioan 6:57 După cum Tatăl, care este viu, M-a trimis pe Mine şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănâncă pe Mine va trăi şi el prin Mine.
Ioan 6:58 Astfel este pâinea care s-a coborât din cer, nu ca mana pe care au mâncat-o părinţii voştri, şi totuşi au murit; cine mănâncă pâinea aceasta va trăi în veac.”
Ioan 6:59 Isus a spus aceste lucruri în sinagogă, când învăţa pe oameni în Capernaum.
Unii ucenici Îl părăsesc. Mărturisirea lui Petru
Ioan 6:60 Mulţi din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?”
Ioan 6:61 Isus, care ştia în Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis: „Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire?
Ioan 6:62 Dar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?…
Ioan 6:63 Duhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh şi viaţă.
Ioan 6:64 Dar sunt unii din voi care nu cred.” Căci Isus ştia de la început cine erau cei ce nu cred şi cine era cel ce avea să-L vândă.
Ioan 6:65 Şi a adăugat: „Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.”
Ioan 6:66 Din clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s-au întors înapoi şi nu mai umblau cu El.
Ioan 6:67 Atunci, Isus a zis celor doisprezece: „Voi nu vreţi să vă duceţi?”
Ioan 6:68 „Doamne”, I-a răspuns Simon Petru, „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice.
Ioan 6:69 Şi noi am crezut şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu.”
Ioan 6:70 Isus le-a răspuns: „Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Şi totuşi unul din voi este un drac.”
Ioan 6:71 Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon, Iscarioteanul, căci el avea să-L vândă; el, unul din cei doisprezece.