- Facerea omului
- Geneza 2:4 Iată istoria cerurilor şi a pământului, când au fost făcute.
- Geneza 2:5 În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ şi ceruri, nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp şi nicio iarbă de pe câmp nu încolţea încă, fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ şi nu era niciun om ca să lucreze pământul.
- Geneza 2:6 Ci un abur se ridica de pe pământ şi uda toată faţa pământului.
- Geneza 2:7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.
- Raiul
- Geneza 2:8 Apoi, Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit, şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise.
- Geneza 2:9 Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi plăcuţi la vedere şi buni la mâncare şi pomul vieţii în mijlocul grădinii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.
- Geneza 2:10 Un râu ieşea din Eden şi uda grădina, şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe.
- Geneza 2:11 Numele celui dintâi este Pison; el înconjoară toată ţara Havila, unde se găseşte aur.
- Geneza 2:12 Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se găseşte şi bedelion şi piatră de onix.
- Geneza 2:13 Numele râului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuş.
- Geneza 2:14 Numele celui de al treilea este Hidechel. El curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea râu este Eufratul.
- Geneza 2:14 Adică: Tigru.
- Geneza 2:15 Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului ca s-o lucreze şi s-o păzească.
- Geneza 2:16 Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină,
- Geneza 2:17 dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit.”