- Isus înaintea lui Pilat
- Luca 23:1 S-au sculat toţi şi au dus pe Isus înaintea lui Pilat.
- Luca 23:2 Şi au început să-L pârască şi să zică: „Pe omul acesta L-am găsit aţâţând neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului şi zicând că El este Hristosul, Împăratul.”
- Luca 23:3 Pilat L-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt.”
- Luca 23:4 Pilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi noroadelor: „Eu nu găsesc nicio vină în Omul acesta.”
- Luca 23:5 Dar ei stăruiau şi mai mult şi ziceau: „Întărâtă norodul şi învaţă pe oameni prin toată Iudeea, din Galileea, unde a început, până aici.”
- Isus înaintea lui Irod
- Luca 23:6 Când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă Omul acesta este galileean.
- Luca 23:7 Şi când a aflat că este de sub stăpânirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla şi el în Ierusalim în zilele acelea.
- Luca 23:8 Irod, când a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult, căci de mult dorea să-L vadă din pricina celor auzite despre El şi nădăjduia să-L vadă făcând vreo minune.
- Luca 23:9 I-a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic.
- Luca 23:10 Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau acolo şi-L pârau cu înfierbântare.
- Luca 23:11 Irod, cu ostaşii lui de pază, se purtau cu El cu dispreţ şi, după ce şi-a bătut joc de El şi L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L-a trimis înapoi la Pilat.
- Luca 23:12 În ziua aceea, Irod şi Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiţi între ei mai înainte.
- Hotărârea de moarte întărită
- Luca 23:13 Pilat a strâns pe preoţii cei mai de seamă, pe fruntaşi şi pe norod
- Luca 23:14 şi le-a zis: „Mi-aţi adus înainte pe Omul acesta ca pe unul care aţâţă norodul la răscoală. Şi iată că, după ce l-am cercetat cu de-amănuntul înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de care-l pârâţi.
- Luca 23:15 Nici Irod nu i-a găsit nicio vină, căci ni l-a trimis înapoi, şi iată că Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte.
- Luca 23:16 Eu deci, după ce voi pune să-L bată, îi voi da drumul.”
- Luca 23:17 La fiecare praznic al Paştelor, Pilat trebuia să le slobozească un întemniţat.
- Luca 23:18 Ei au strigat cu toţii într-un glas: „La moarte cu Omul acesta şi slobozeşte-ne pe Baraba!”
- Luca 23:19 Baraba fusese aruncat în temniţă pentru o răscoală care avusese loc în cetate şi pentru un omor.
- Luca 23:20 Pilat le-a vorbit din nou, cu gând să dea drumul lui Isus.
- Luca 23:21 Dar ei au strigat: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!”
- Luca 23:22 Pilat le-a zis pentru a treia oară: „Dar ce rău a făcut? Eu n-am găsit nicio vină de moarte în El. Aşa că, după ce voi pune să-L bată, Îi voi da drumul.”
- Luca 23:23 Dar ei strigau în gura mare şi cereau de zor să fie răstignit. Şi strigătele lor şi ale preoţilor celor mai de seamă au biruit.
- Luca 23:24 Pilat a hotărât să li se împlinească cererea.
- Luca 23:25 Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi omor şi pe care-l cereau ei, iar pe Isus L-a dat în mâinile lor, ca să-şi facă voia cu El.
- Răstignirea
- Luca 23:26 Pe când Îl duceau să-L răstignească, au pus mâna pe un anume Simon din Cirene, care se întorcea de la câmp, şi i-au pus crucea în spinare, ca s-o ducă după Isus.
- Luca 23:27 În urma lui Isus mergea o mare mulţime de norod şi femei, care se boceau, îşi băteau pieptul şi se tânguiau după El.
- Luca 23:28 Isus S-a întors spre ele şi a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine, ci plângeţi-vă pe voi însevă şi pe copiii voştri.
- Luca 23:29 Căci iată, vor veni zile când se va zice: ‘Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n-au născut şi de ţâţele care n-au alăptat!’
- Luca 23:30 Atunci vor începe să zică munţilor: ‘Cădeţi peste noi!’ şi dealurilor: ‘Acoperiţi-ne!’
- Luca 23:31 Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?”
- Luca 23:32 Împreună cu El duceau şi pe doi făcători de rele, care trebuiau omorâţi împreună cu Isus.
- Luca 23:33 Când au ajuns la locul numit „Căpăţâna”, L-au răstignit acolo, pe El şi pe făcătorii de rele: unul la dreapta şi altul la stânga.
- Luca 23:34 Isus zicea: „Tată, iartă-i , căci nu ştiu ce fac!” Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgând la sorţi.
- Batjocurile
- Luca 23:35 Norodul stătea acolo şi privea. Fruntaşii îşi băteau joc de Isus şi ziceau: „Pe alţii i-a mântuit; să Se mântuiască pe Sine Însuşi dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu.”
- Luca 23:36 Ostaşii, de asemenea, îşi băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oţet
- Luca 23:37 şi-I ziceau: „Dacă eşti Tu Împăratul iudeilor, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi!”
- Luca 23:38 Deasupra Lui era scris cu slove greceşti, latineşti şi evreieşti: „Acesta este Împăratul iudeilor.”
- Luca 23:39 Unul din tâlharii răstigniţi Îl batjocorea şi zicea: „Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi mântuieşte-ne şi pe noi!”
- Luca 23:40 Dar celălalt l-a înfruntat şi i-a zis: „Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti sub aceeaşi osândă?
- Luca 23:41 Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre, dar Omul acesta n-a făcut niciun rău.”
- Luca 23:42 Şi a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ţi aminte de mine când vei veni în Împărăţia Ta!”
- Luca 23:43 Isus a răspuns: „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.”
- Moartea lui Isus
- Luca 23:44 Era cam pe la ceasul al şaselea. Şi s-a făcut întuneric peste toată ţara până la ceasul al nouălea.
- Luca 23:45 Soarele s-a întunecat şi perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt prin mijloc.
- Luca 23:46 Isus a strigat cu glas tare: „Tată , în mâinile Tale Îmi încredinţez duhul!” Şi când a zis aceste vorbe, Şi-a dat duhul.
- Luca 23:47 Sutaşul, când a văzut ce se întâmplase, a slăvit pe Dumnezeu şi a zis: „Cu adevărat, Omul acesta era neprihănit!”
- Luca 23:48 Şi tot norodul care venise la priveliştea aceea, când a văzut cele întâmplate, s-a întors bătându-se în piept.
- Luca 23:49 Toţi cunoscuţii lui Isus şi femeile care-L însoţiseră din Galileea stăteau departe şi se uitau la cele ce se petreceau.
- Îngroparea lui Isus
- Luca 23:50 Era un sfetnic al soborului, numit Iosif, om bun şi evlavios,
- Luca 23:51 care nu luase parte la sfatul şi hotărârea celorlalţi. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.
- Luca 23:52 Omul acesta s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus.
- Luca 23:53 L-a dat jos de pe cruce, L-a înfăşurat într-o pânză de in şi L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni.
- Luca 23:54 Era Ziua Pregătirii şi începea ziua Sabatului.
- Luca 23:55 Femeile care veniseră cu Isus din Galileea au însoţit pe Iosif, au văzut mormântul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el,
- Luca 23:56 s-au întors şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege.