Credința lui Iona şi a mea (final serie)

Autor: Cristian Barbosu | Album: Iona - Cu Dumnezeu în adâncuri | Tematica: Personaje biblice
in 27/06/2019

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10/10 X

Media 10 din 1 vot

Referințe

Iona

IONA
Iona 1:1 Cuvântul Domnului a vorbit lui Iona, fiul lui Amitai, astfel:
Iona 1:2 „Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, şi strigă împotriva ei! Căci răutatea ei s-a suit până la Mine!”
Iona 1:3 Şi Iona s-a sculat să fugă la Tars, departe de Faţa Domnului. S-a coborât la Iafo şi a găsit acolo o corabie care mergea la Tars. A plătit preţul călătoriei şi s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe de Faţa Domnului.
Iona 1:4 Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năprasnic şi a stârnit o mare furtună. Corabia ameninţa să se sfărâme.
Iona 1:5 Corăbierii s-au temut, a strigat fiecare la dumnezeul lui şi au aruncat în mare uneltele din corabie, ca s-o facă mai uşoară. Iona s-a coborât în fundul corabiei, s-a culcat şi a adormit dus.
Iona 1:6 Cârmaciul s-a apropiat de el şi i-a zis: „Ce dormi? Scoală-te şi cheamă pe Dumnezeul tău! Poate că Dumnezeu va voi să se gândească la noi, şi nu vom pieri!”
Iona 1:7 Şi au zis unul către altul: „Veniţi să tragem la sorţi, ca să ştim din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!” Au tras la sorţi, şi sorţul a căzut pe Iona.
Iona 1:8 Atunci, ei i-au zis: „Spune-ne din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta? Ce meserie ai şi de unde vii? Care îţi este ţara şi din ce popor eşti?”
Iona 1:9 El le-a răspuns: „Sunt evreu şi mă tem de Domnul Dumnezeul cerurilor, care a făcut marea şi uscatul!”
Iona 1:10 Oamenii aceia au avut o mare teamă şi i-au zis: „Pentru ce ai făcut lucrul acesta?” Căci oamenii aceia ştiau că fugea de Faţa Domnului, pentru că le spusese el.
Iona 1:11 Ei i-au zis: „Ce să-ţi facem ca să se potolească marea faţă de noi?” Căci marea era din ce în ce mai înfuriată.
Iona 1:12 El le-a răspuns: „Luaţi-mă şi aruncaţi-mă în mare, şi marea se va linişti faţă de voi! Căci ştiu că din vina mea vine peste voi această mare furtună!”
Iona 1:13 Oamenii aceştia vâsleau ca să ajungă la uscat, dar nu puteau, pentru că marea se întărâta tot mai mult împotriva lor.
Iona 1:14 Atunci au strigat către Domnul şi au zis: „Doamne, nu ne pierde din pricina vieţii omului acestuia şi nu ne împovăra cu sânge nevinovat! Căci Tu, Doamne, faci ce vrei!”
Iona 1:15 Apoi au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare. Şi furia mării s-a potolit.
Iona 1:16 Pe oamenii aceia i-a apucat o mare frică de Domnul şi au adus Domnului o jertfă şi I-au făcut juruinţe.
Iona 1:17 Domnul a trimis un peşte mare să înghită pe Iona şi Iona a stat în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi.