- Mustrarea poporului
- Ieremia 2:1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
- Ieremia 2:2 „Du-te şi strigă la urechile cetăţii Ierusalimului: ‘Aşa vorbeşte Domnul: «Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai când erai tânără, de iubirea ta când erai logodită, când Mă urmai în pustie, într-un pământ nesemănat.
- Ieremia 2:3 Atunci, Israel era închinat Domnului, era cele dintâi roade ale Lui; toţi cei ce mâncau din ele se făceau vinovaţi şi venea nenorocirea peste ei», zice Domnul.’”
- Ieremia 2:4 Ascultaţi Cuvântul Domnului, casa lui Iacov şi voi, toate familiile casei lui Israel!
- Ieremia 2:5 Aşa vorbeşte Domnul: „Ce nelegiuire au găsit părinţii voştri în Mine, de s-au depărtat de Mine şi au mers după nimicuri şi au ajuns ei înşişi de nimic?
- Ieremia 2:6 Ei n-au întrebat: ‘Unde este Domnul care ne-a scos din ţara Egiptului, care ne-a povăţuit prin pustie, printr-un pământ uscat şi plin de gropi, printr-un pământ unde domnesc seceta şi umbra morţii, printr-un pământ pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte niciun om?’
- Ieremia 2:7 V-am adus într-o ţară ca o livadă de pomi, ca să-i mâncaţi roadele şi bunătăţile, dar voi aţi venit, Mi-aţi spurcat ţara şi Mi-aţi prefăcut moştenirea într-o urâciune.
- Ieremia 2:8 Preoţii n-au întrebat: ‘Unde este Domnul?’ Păzitorii Legii nu M-au cunoscut, păstorii sufleteşti Mi-au fost necredincioşi, prorocii au prorocit prin Baal şi au alergat după cei ce nu sunt de niciun ajutor.
- Ieremia 2:9 De aceea, Mă voi mai certa cu voi”, zice Domnul, „şi Mă voi certa cu copiii copiilor voştri.
- Ieremia 2:10 Treceţi în ostroavele Chitim şi priviţi! Trimiteţi la Chedar, uitaţi-vă bine şi vedeţi dacă s-a întâmplat acolo aşa ceva:
- Ieremia 2:11 şi-a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcar că ei nu sunt dumnezei? Dar poporul Meu şi-a schimbat Slava cu ceva care nu este de niciun ajutor!
- Ieremia 2:12 Miraţi-vă de aşa ceva, ceruri, înfioraţi-vă de spaimă şi groază”, zice Domnul.
- Ieremia 2:13 „Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, care nu ţin apă.