- Pilda vierilor
- Marcu 12:1 Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde. „Un om a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea şi a zidit un turn, apoi a arendat-o unor vieri şi a plecat din ţară.
- Marcu 12:2 La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob ca să ia de la ei din roadele viei.
- Marcu 12:3 Vierii au pus mâna pe el, l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
- Marcu 12:4 A trimis iarăşi la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap şi l-au batjocorit.
- Marcu 12:5 A mai trimis un altul, pe care l-au omorât, apoi a trimis mulţi alţii, dintre care pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorât.
- Marcu 12:6 Mai avea un singur fiu preaiubit; la urmă, l-a trimis şi pe el la ei. ‘Vor primi cu cinste pe fiul meu’, zicea el.
- Marcu 12:7 Dar vierii aceia au zis între ei: ‘Iată moştenitorul, veniţi să-l omorâm, şi moştenirea va fi a noastră.’
- Marcu 12:8 Şi au pus mâna pe el, l-au omorât şi i-au aruncat trupul afară din vie.
- Marcu 12:9 Acum ce va face stăpânul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia şi via o va da altora.
- Marcu 12:10 Oare n-aţi citit locul acesta din Scriptură: ‘Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului;
- Marcu 12:11 Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri’?”
- Marcu 12:12 Ei căutau să-L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat şi au plecat.
- Birul Cezarului
- Marcu 12:13 Apoi au trimis la Isus pe unii din farisei şi din irodieni ca să-L prindă cu vorba.
- Marcu 12:14 Aceştia au venit şi I-au zis: „Învăţătorule, ştim că spui adevărul şi nu-Ţi pasă de nimeni, căci nu cauţi la faţa oamenilor şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?
- Marcu 12:15 Să plătim sau să nu plătim?” Isus le-a cunoscut făţărnicia şi le-a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban ca să-l văd.”
- Marcu 12:15 Greceşte: dinar.
- Marcu 12:16 I-au adus un ban, şi Isus i-a întrebat: „Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sunt?” „Ale Cezarului”, I-au răspuns ei.
- Marcu 12:17 Atunci, Isus le-a zis: „Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.” Şi se mirau foarte mult de El.
- Despre înviere
- Marcu 12:18 Saducheii, care zic că nu este înviere, au venit la Isus şi I-au pus următoarea întrebare:
- Marcu 12:19 „Învăţătorule, iată ce ne-a scris Moise: ‘Dacă moare fratele cuiva şi-i rămâne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui şi să ridice urmaş fratelui său.’
- Marcu 12:20 Erau dar şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat şi a murit fără să lase urmaş.
- Marcu 12:21 Al doilea a luat de nevastă pe văduvă şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea.
- Marcu 12:22 Şi niciunul din cei şapte n-a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.
- Marcu 12:23 La înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut-o de nevastă.”
- Marcu 12:24 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Oare nu vă rătăciţi voi din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?
- Marcu 12:25 Căci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri.
- Marcu 12:26 În ceea ce priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre Rug, ce i-a spus Dumnezeu când a zis: ‘Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov’?
- Marcu 12:27 Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!”
- Cea mai mare poruncă
- Marcu 12:28 Unul din cărturari, care-i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine saducheilor, a venit la El şi L-a întrebat: „Care este cea dintâi dintre toate poruncile?”
- Marcu 12:29 Isus i-a răspuns: „Cea dintâi este aceasta: ‘Ascultă , Israele! Domnul Dumnezeul nostru este un singur Domn’
- Marcu 12:30 şi ‘Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta.’ Iată porunca dintâi.
- Marcu 12:31 Iar a doua este următoarea: ‘Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’ Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.”
- Marcu 12:32 Cărturarul I-a zis: „Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El
- Marcu 12:33 şi că a-L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul şi cu toată puterea şi a iubi pe aproapele ca pe sine este mai mult decât toate arderile-de-tot şi decât toate jertfele.”
- Marcu 12:34 Isus a văzut că a răspuns cu pricepere şi i-a zis: „Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu.” Şi nimeni nu îndrăznea să-I mai pună întrebări.
- Al cui fiu este Hristosul?
- Marcu 12:35 Pe când învăţa pe norod în Templu, Isus a zis: „Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?
- Marcu 12:36 Însuşi David, fiind insuflat de Duhul Sfânt, a zis: ‘Domnul a zis Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale.»’
- Marcu 12:37 Deci chiar David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?” Şi gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.
- Mustrarea cărturarilor
- Marcu 12:38 În învăţătura pe care le-o dădea, Isus le zicea: „Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe.
- Marcu 12:39 Ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi şi după locurile dintâi la ospeţe;
- Marcu 12:40 casele văduvelor le mănâncă şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osândă va veni peste ei.”
- Văduva săracă
- Marcu 12:41 Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, care erau bogaţi, aruncau mult.
- Marcu 12:42 A venit şi o văduvă săracă şi a aruncat doi bănuţi, care fac un gologan.
- Marcu 12:42 Greceşte: lepta.
- Marcu 12:42 Greceşte: codrantes = 1/64 dintr-un dinar.
- Marcu 12:43 Atunci, Isus a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decât toţi cei ce au aruncat în vistierie,
- Marcu 12:44 căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască.”
10. Dand demnitate vietii
Referințe
Pentru a descărca resursa bifați căsuța și apăsați "Trimite"
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Descărcări: 504
- Ascultări: 771
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,