- Răspunsul lui Iov
- Iov 6:1 Iov a luat cuvântul şi a zis:
- Iov 6:2 „O, de ar fi cu putinţă să mi se cântărească durerea şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,
- Iov 6:3 ar fi mai grele decât nisipul mării, de aceea îmi merg cuvintele până la nebunie!
- Iov 6:4 Căci săgeţile Celui Atotputernic m-au străpuns, sufletul meu le suge otrava şi groaza Domnului bagă fiori în mine!
- Iov 6:5 Zbiară măgarul sălbatic când are verdeaţă? Mugeşte boul când are de mâncare?
- Iov 6:6 Poţi mânca ce-i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?
- Iov 6:7 Orice lucru de care aş vrea să nu m-ating, acela-i hrana mea, fie cât de greţoasă ea!
- Iov 6:8 O, de mi s-ar asculta dorinţa şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!
- Iov 6:9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mâna şi să mă prăpădească!
- Iov 6:10 Îmi va rămâne măcar această mângâiere, această bucurie în durerile cu care mă copleşeşte: că niciodată n-am călcat poruncile Celui Sfânt.
- Iov 6:11 La ce să mai nădăjduiesc, când nu mai pot? La ce să mai aştept, când sfârşitul se ştie?
- Iov 6:12 Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?
- Iov 6:13 Nu sunt eu lipsit de ajutor, şi n-a fugit mântuirea de mine?
- Iov se tânguieşte
- Iov 6:14 Cel ce suferă are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atotputernic.
- Iov 6:15 Fraţii mei s-au arătat înşelători ca un pârâu, ca albia pâraielor care trec.
- Iov 6:16 Un sloi le tulbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;
- Iov 6:17 vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui şi li se usucă albia.
- Iov 6:18 Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie şi pier.
- Iov 6:19 Cetele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sunt plini de nădejde când le văd.
- Iov 6:20 Dar rămân înşelaţi în nădejdea lor, rămân uimiţi când ajung la ele.
- Iov 6:21 Aşa sunteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul şi vă îngroziţi!
- Iov 6:22 V-am zis eu oare: ‘Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,
- Iov 6:23 scăpaţi-mă din mâna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mâna celor răi’?
- Iov 6:24 Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.
- Iov 6:25 O, cât de înduplecătoare sunt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?
- Iov 6:26 Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis şi să nu vedeţi decât vânt în cuvintele unui deznădăjduit?
- Iov 6:27 Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.
- Iov 6:28 Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!
- Iov 6:29 Întoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă şi mărturisiţi că sunt nevinovat!
- Iov 6:30 Este vreo nelegiuire pe limba mea şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?
- Iov deznădăjduit
- Iov 7:1 Soarta omului pe pământ este ca a unui ostaş şi zilele lui sunt ca ale unui muncitor cu ziua.
- Iov 7:2 Cum suspină robul după umbră, cum îşi aşteaptă muncitorul plata,
- Iov 7:3 aşa am eu parte de luni de durere, şi partea mea sunt nopţi de suferinţă.
- Iov 7:4 Mă culc şi zic: ‘Când mă voi scula? Când se va sfârşi noaptea?’ Şi mă satur de frământări până în revărsatul zorilor.
- Iov 7:5 Trupul mi se acoperă cu viermi şi cu o coajă pământoasă, pielea-mi crapă şi se desface.
- Iov 7:6 Zilele mele zboară mai iuţi decât suveica ţesătorului, se duc şi nu mai am nicio nădejde!
- Iov 7:7 Adu-Ţi aminte, Dumnezeule, că viaţa mea este doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea fericirea.
- Iov 7:8 Ochiul care mă priveşte nu mă va mai privi; ochiul Tău mă va căuta şi nu voi mai fi.
- Iov 7:9 Cum se risipeşte norul şi trece, aşa nu se va mai ridica cel ce se coboară în Locuinţa morţilor!
- Iov 7:10 Nu se va mai întoarce în casa lui şi nu-şi va mai cunoaşte locul în care locuia.
- Iov 7:11 De aceea nu-mi voi ţine gura, ci voi vorbi în neliniştea inimii mele, mă voi tângui în amărăciunea sufletului meu.
- Iov 7:12 Oare o mare sunt eu sau un balaur de mare, de-ai pus strajă în jurul meu?
- Iov 7:13 Când zic: ‘Patul mă va uşura, culcuşul îmi va alina durerile’,
- Iov 7:14 atunci mă înspăimânţi prin vise, mă îngrozeşti prin vedenii.
- Iov 7:15 Ah, aş vrea mai bine gâtuirea, mai bine moartea decât aceste oase!
- Iov 7:16 Le dispreţuiesc!… Nu voi trăi în veci… Lasă-mă, căci doar o suflare mi-i viaţa!
- Iov 7:17 Ce este omul ca să-Ţi pese atât de mult de el, ca să iei seama la el,
- Iov 7:18 să-l cercetezi în toate dimineţile şi să-l încerci în toate clipele?
- Iov 7:19 Când vei înceta odată să mă priveşti? Când îmi vei da răgaz să-mi înghit scuipatul?
- Iov 7:20 Dacă am păcătuit, ce pot să-Ţi fac, Păzitorul oamenilor? Pentru ce m-ai pus ţintă săgeţilor Tale, de am ajuns o povară chiar pentru mine însumi?
- Iov 7:21 Pentru ce nu-mi ierţi păcatul şi pentru ce nu-mi uiţi fărădelegea? Căci voi adormi în ţărână şi, când mă vei căuta, nu voi mai fi!”
009 - Invocarea lui Dumnezeu [CM]
Referințe
Pentru a descărca resursa bifați căsuța și apăsați "Trimite"
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Descărcări: 49
- Ascultări: 175
